Seminarele geo-spatial.org: București 2024

Deschiderea oficială a seminariilor geo-spatial.org 'Soluții libere open source pentru prelucrarea și reprezentarea datelor geospațiale' București 2024 ediția 40.

O scurtă prezentare a comunității românești geo-spatial.org sau ce am făcut în ultimii 15 ani. Bine ați venit!

Prezentarea se concentrează pe aplicarea regulii de 3-30-300 în București, explorând cum acest concept urbanistic poate îmbunătăți calitatea vieții în capitala României. Regula de 3-30-300 presupune că fiecare persoană ar trebui să vadă cel puțin 3 arbori de la fereastra sa, cartierele ar trebui să aibă o acoperire de 30% cu coronament unor arbori considerabili, iar fiecare locuință ar trebui să fie amplasata la maximum 300 de metri distanță față de un spațiu verde cu rol social.

Datele pentru Municipiul București pot fi găsite la: dianaculescu.ro/3-30-300/

În această prezentare, autorii vor vorbi despre drumul parcurs pentru dezvoltarea capacității operaționale a unei inițiative 100% românești, bazată pe FOSS4G și valorificarea imaginilor satelitare deschise și comerciale, precum și a altor date geospațiale.
GeoInsure este astăzi o platformă de exploatare operațională, special concepută ca un pachet complet de servicii și produse geospatiale, pentru nevoile specifice ale sectorului privat de (re)asigurări.

Recensământul Populației și Locuințelor s-a desfășurat în România în anul 2022. Primele rezultate definitive ale recensământului au fost publicate în anul 2023 și constau în 104 seturi de date (15 noiembrie 2023). Deși la al patrulea exercițiu, din ultima perioadă (1992, 2002 și 2011), de asemenea anvergură, INS a publicat datele sub forma unor tabele nespațializate. Această prezentare reprezintă un prim pas în demersul autorilor de a spațializa datele RPL 2021.

Guided by the vision of "Empower everyone with open source geospatial", OSGeo is a not-for-profit organisation that provides financial, organizational and legal support to the broader open source geospatial community. It brings under its umbrella an international, diverse and inclusive community of volunteers collaborating towards fostering global adoption of open geospatial technology, in ways varying from contributing code to open source geospatial software, to organising FOSS4G conferences and code sprints, to building collaborations with like-minded organisations and institutions across the world.
During its keynote, the President of OSGeo, Angelos Tzotsos, will share more on how OSGeo started, how it works and how you can join the community.

Prezentarea își dorește și treacă în revistă, dintr-o perspectivă pur personală, evoluția domeniului geospațial din România și aiurea în ultimii 25 de ani. Cum a fost, cum a evoluat, unde am ajuns și ce ce am putea pierde în viitor.

Vom explora modul în care tehnologiile geospațiale au evoluat de la simple instrumente de cartografiere la platforme complexe de analiză și interpretare a datelor spațiale. De asemenea, vom discuta impactul acestor evoluții asupra diferitelor sectoare precum mediul, urbanismul, agricultura și infrastructura.

Vom analiza o serie de momente cheie care au marcat progresul în acest domeniu (inclusiv adoptarea pe scară largă a SIG, democratizarea accesului la datele satelitare, etc). Vom aborda, de asemenea, rolul politicilor publice și al inițiativelor de date deschise în facilitarea accesului la informații geospațiale și în stimularea inovației.

Prezentarea va reflecta asupra stadiului actual al domeniului geospațial, evidențiind realizările semnificative dar și provocările imediate. În final, vom discuta despre riscurile potențiale și ceea ce am putea pierde în viitor (de exemplu, provocările geopolitice vin cu presiuni asupra practicilor de deschidere a datelor și a viitorului aplicațiilor cu sursă deschisă).

Despre cele mai recente obligații și recomandări de la nivel internațional (UE și OECD), importanța standardizării și deschiderii datelor geospațiale și exemple de bune practici cu impact în reutilizarea acestora.

Odată cu creșterea temperaturii medii globale, ne apropiem de puncte critice climatice, praguri ireversibile cu efecte
devastatoare. Slăbirea circulației meridionale din Atlantic poate duce la scăderea precipitațiilor și intensificarea secetelor în
România, afectând agricultura și securitatea alimentară. Este esențială anticiparea acestor schimbări prin avertizare
timpurie și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Politicile climatice devin astfel cruciale. Pactul Ecologic European și Legea Europeană a Climei stabilesc obiective pentru
neutralitatea climatică până în 2050. România a implementat măsuri privind eficiența energetică și promovarea energiei
regenerabile, dar lipsa unei legi naționale a climei și implementarea deficitară subliniază necesitatea unei viziuni integrate.
Sectorul energetic este central în această tranziție. Deși combustibilii fosili predomină, există planuri de creștere a
capacităților regenerabile și nucleare până în 2050. Electrificarea economiei și dezvoltarea infrastructurii de stocare a
energiei sunt esențiale pentru atingerea neutralității climatice.
Însă percepțiile publicului sunt însă mixte. Deși schimbările climatice sunt recunoscute ca problemă, doar 4% dintre români le consideră o prioritate națională, preocupările economice fiind dominante. Conștientizarea impactului asupra agriculturii, apei, economiei și sănătății nu se traduce încă într-o cerere puternică pentru acțiuni climatice. În acest context, raportul “Starea Climei - România 2024” oferă o perspectivă clară asupra necesității acțiunii imediate pentru a preveni consecințele ireversibile ale schimbărilor climatice.”

Acestă prezentare explorează semnificația istorică și cartografică a Atlasului Manganari (1841), o lucrare monumentală care a marcat un moment crucial în cartografia maritimă a Mării Negre în secolul al XIX-lea. Provenind din dorința strategică a Imperiului Rus de a îmbunătăți navigația și de a-și afirma prezența în spațiul pontic, atlasul reprezintă nu doar o realizare tehnică în domeniul cartografiei, ci și un artefact cultural și politic al epocii sale.

Tehnologia LiDAR este o tehnică de măsurare 3D relativ nouă prin intermediul căreia se pot obține date și informații geospațiale de o acuratețe ridicată utile pentru numeroase aplicații printre care și geomorfologia fluvială. În cadrul acestei prezentări vor fi trecute în revistă o serie de rezultate ale cercetării cu privire la evoluția și morfologia albiei râului Prahova, analiză ce a fost posibilă prin utilizarea MDT (rezultat din date LiDAR) în modelarea hidraulică.

împreună pentru a oferi infrastructura esențială a ecosistemului cunoașterii libere. Vom discuta cum deschiderea permite oricui împărtășește viziunea noastră să ni se alăture și cum puteți ajuta în timpul muncii dumneavoastră obișnuite.

Softuri Open Source în piața muncii - cum, de ce, pentru cine; este o prezentare care ar trebui să intereseze pe toți cei care lucrează în GIS (fie studenți, ingineri, geografi sau manageri). Titlul e explicit pentru topic.

Inundațiile sunt o problemă ce apare recurent atât în România cât și în restul lumii. Efectele lor sunt "dureroase" iar frecvența acestora pare să crească în contextul schimbărilor climatice. În cadrul acestui seminar, participanții vor învăța cum să cartografieze extinderea unui episod de inundații folosind date de la sateliții Copernicus (Sentinel-1 & Sentinel-2) și aplicații software precum QGIS și ESA SNAP. Procesul va "ajutat" cu informații disponibile în media și social media (descrieri, fotografii, filmări aeriene), prin servicii de tip OpenStreetMap, Google Maps, Google Street View. Pentru analize cu privire la pagube se vor utiliza date pubblicate de Institutul Național de Statistică, Apele Române, ANCPI, etc.

Participanții la seminar vor învăța să folosească Wikidata și OpenRefine pentru a îmbogăți datele din baza de date a contactelor primăriilor (https://docs.google.com/spreadsheets/d/1w-LlAOq8awziuYhuVH8d9H08FcdYNENw37rJk2Tmx3Q/edit) de pe geo-spatial.org cu informații din Wikidata.

Echipamente necesare: laptop.