Sorin Cheval
Sorin Cheval este cercetător științific la Administrația Națională de Meteorologie, de formație geograf, specializat în climatologie, cunoscut mai ales pentru studiile sale în domeniul schimbărilor climatice și impactul acestora asupra mediului urban. Activitatea sa de cercetare include analiza riscurilor climatice, variabilitatea și schimbările climatice la nivel regional și local.
Dr. Cheval coordonează mai multe proiecte internaționale de cercetare care au vizează adaptarea sectorială la schimbările climatice, cum ar fi CARMINE, CROSSEU și OptFor-EU. A publicat numeroase lucrări științifice în reviste importante, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul climatologiei urbane.
Nu în ultimul rând, Dr. Sorin Cheval predă cursuri de specialitate la Universitatea din București, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca și Academia Forțelor Aeriene Henri Coandă Brașov, și este președintele Asociației Române de Meteorologie Aplicată și Educație (ARMAE).
Sessions
Odată cu creșterea temperaturii medii globale, ne apropiem de puncte critice climatice, praguri ireversibile cu efecte
devastatoare. Slăbirea circulației meridionale din Atlantic poate duce la scăderea precipitațiilor și intensificarea secetelor în
România, afectând agricultura și securitatea alimentară. Este esențială anticiparea acestor schimbări prin avertizare
timpurie și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Politicile climatice devin astfel cruciale. Pactul Ecologic European și Legea Europeană a Climei stabilesc obiective pentru
neutralitatea climatică până în 2050. România a implementat măsuri privind eficiența energetică și promovarea energiei
regenerabile, dar lipsa unei legi naționale a climei și implementarea deficitară subliniază necesitatea unei viziuni integrate.
Sectorul energetic este central în această tranziție. Deși combustibilii fosili predomină, există planuri de creștere a
capacităților regenerabile și nucleare până în 2050. Electrificarea economiei și dezvoltarea infrastructurii de stocare a
energiei sunt esențiale pentru atingerea neutralității climatice.
Însă percepțiile publicului sunt însă mixte. Deși schimbările climatice sunt recunoscute ca problemă, doar 4% dintre români le consideră o prioritate națională, preocupările economice fiind dominante. Conștientizarea impactului asupra agriculturii, apei, economiei și sănătății nu se traduce încă într-o cerere puternică pentru acțiuni climatice. În acest context, raportul “Starea Climei - România 2024” oferă o perspectivă clară asupra necesității acțiunii imediate pentru a preveni consecințele ireversibile ale schimbărilor climatice.”