Vasile Crăciunescu
Vasile Crăciunescu este cercetător științific la Administrația Națională de Meteorologie, în cadrul laboratorului de Teledetecție și GIS. Absolvent al Facultății de Geografie - Universitatea din București, Vasile este în prezent responsabil de activitățile legate de cartografierea rapidă, folosind date satelitare, a zonelor afectate de dezastre, dezvoltarea de infrastructuri de date spațiale și webmapping desfășurate în cadrul Meteo România. A participat ca membru sau director de proiect în mai multe proiecte de cercetare finanțate prin programe naționale și europene. Începând cu anul 2011 este reprezentantul României în comitetul Copernicus User Forum (parte a Programul european de monitorizare a Pământului) și reprezentantul Meteo România la Open Geospatial Consortium, organizația internațională ce se ocupă de elaborarea de standarde în domeniul geospațial. Vasile este un promotor al programelor geospațiale libere/open source (FOSS4G) și își dedică mare parte din timpul liber pentru dezvoltarea geo-spatial.org, o inițiativă ce își propune facilitarea accesului la cunoștințe și date geospațiale în cadrul comunității de profil din România. În ultimii ani a fost implicat în organizarea mai multor conferințe naționale și internaționale ce au avut drept obiectiv promovarea programelor libere și accesului deschis la datele realizate de autoritățile și instituțiile administrației publice. Din august 2014 și până în octombrie 2018 a fost membru în board-ul director al Open Source Geospatial Foundation.
Sessions
După aproape două decenii de existență, geo-spatial.org trece printr-o transformare importantă, adaptându-se din mers la nevoile actuale ale comunității geospațiale. În primul rând, situl web a fost reconstruit de la zero, pe baza framework-ului Docusaurus, cu suport pentru actualizare colaborativă prin git (GitHub), facilitând implicarea directă a comunității în menținerea și extinderea conținutului.
Datele disponibile sunt publicate printr-un catalog interoperabil (bazat pe GeoNetwork), legat de servicii OGC (WMS, WFS, WCS, precum și noua generație OGC-API) furnizate prin GeoServer, dar și în formate moderne optimizate pentru acces direct în cloud (COG, Zarr, GeoParquet). Obiectivul este de a susține reutilizarea reală a acestor date în aplicații, cercetare și educație. Am lucrat mult și la documentare riguroasă și deschisă a datelor, a proceselor prin care au fost obținute, a mijloacelor de accesare și a modalităților de reutilizare.
Comunicarea de față va include o prezentare a noii arhitecturi, a rațiunilor din spatele schimbării și a modului în care noul geo-spatial.org își propune să-și mențină statutul de punct de referință pentru comunitatea geospațială din România și nu numai. Este, în esență, un nou început — unul care reflectă maturitatea ecosistemului open source/open data/open knowledge/open standards și potențialul colaborării deschise.
Mundi.ai este o platformă inovatoare care integrează inteligența artificială conversațională cu aplicații geospațiale open-source, oferind o modalitate intuitivă de a interoga, analiza și vizualiza date geospațiale. Pentru moment, Mundi.ai se concentrează pe exploatarea datelor vectoriale, folosind PostgreSQL/PostGIS pentru stocare și procesare spațială, precum și modulele de geoprocesare din QGIS pentru execuția automată a analizelor. Utilizatorii pot încărca propriile seturi de date locale sau pot accesa surse externe, iar interfața conversațională facilitează formularea rapidă a interogărilor complexe, fără a fi necesare cunoștințe de SQL sau GIS avansat. Proiectul este încă într-o fază incipientă de dezvoltare dar este suficient de stabil pentru a fi prezentat și luat în considerare pentru aplicații inovatoare. Prezentarea va demonstra modul în care Mundi.ai poate fi instalat local și folosit pentru analiza geospațială.
Ecosistemul software geospațial open source a continuat să evolueze semnificativ în ultimul an, consolidându-se în jurul unor inițiative majore și al integrării accelerate cu tehnologii cloud-native, inteligență artificială și standarde deschise. Această comunicare (permamentă de acum în programul evenimentului nostru) oferă o trecere în revistă a celor mai importante dezvoltări din 2024–2025, punând accent pe proiecte-cheie precum QGIS, GRASS GIS, GDAL, PostGIS, GeoServer, MapServer, STAC, OpenLayers, etc.
Vor fi prezentate noutățile versiunilor recente, schimbările de direcție strategică (inclusiv în zona guvernanței proiectelor) și modul în care aceste aplicații răspund cerințelor tot mai complexe din domenii precum analiza big data geospațială, lucrul cu date de tip raster și vector în formate optimizate pentru cloud (COG, Zarr, GeoParquet), interoperabilitatea serviciilor OGC API și integrarea cu fluxuri de procesare automatizate (e.g. Jupyter, Docker, serverless computing).