Seminarele geo-spatial.org: Chișinău 2025

Cuvânt de introducere din partea gazdelor seminarelor geo-spatial.org

O scurtă prezentare a comunității românești geo-spatial.org sau ce am făcut în ultimii 17 ani. Bine ați venit!

Open source nu mai este de multă vreme o inițiativă de nișă în domeniul geospațial, iar comunitatea utilizatorilor și a dezvoltatorilor este în continuă creștere. Fără îndoială, că majoritatea a auzit de conferința FOSS4G, fie de edițiile regionale sau de cele globale. Însă în comunitatea internațională OSGeo se desfășoară și alte activități și ample inițiative care merită cel puțin cunoscute. Această prezentare își propune o introducere în comunitatea noastră internațională - the Open Source Geospatial Foundation.
geo-spatial.org este Local Chapter-ul românesc al OSGeo din 2011.

Orientarea în spațiul mediatic. Harta actualității sau reperele într-o lume cu informații în abundență.

Recent, s-au împlinit 35 de ani de la căderea regimului comunist în țara noastră. România a parcurs un drum lung și complex spre democratizare, transformare economică și integrare europeană. Prezentarea își propune să exploreze impactul acestor schimbări printr-o perspectivă cartografică. Utilizând hărți tematice, vom ilustra transformările sociale, economice și politice ale țării.

Astfel, vom analiza distribuția geografică a progreselor și a provocărilor cu care ne confruntăm, incluzând evoluția infrastructurii, migrația internă și externă, dinamica demografică, dezvoltarea urbană și rurală, accesul la resurse și servicii publice, precum și impactul asupra mediului.

Apoi, direct și cinstit vorbind, prin cartografierea comparativă a indicatorilor de dezvoltare din 1989 până în prezent, prezentarea își propune să contracareze idealizarea perioadei comuniste, în contextul îngrijorător al creșterii populismului, "suveranismului" și extremismului de dreapta. Mesajul central este că, deși progresul nu a fost uniform, hărțile reflectă beneficiile tangibile ale tranziției democratice.

Parcursul AO OIKUMENA de la o prima hartă în SIG (Rezervația științifică ”Prutul de Jos”) până la Sistemul Public de Date Spațiale de Mediu: 25 de ani în 20 minute.

Observatorul FOSS4G este o inițiativă care își propune să cartografieze ecosistemul complex, dinamic și în continuă expansiune al soluțiilor open source existente în domeniul geospațial, de la colectare și stocare, la procesare și vizualizare, de la activități operaționale la cercetare științifică. Această inițiativă a parcurs un drum lung din 2016, iar sprijinul primit din partea Agenției Spațiale Europene în 2023 a dus la îmbunătățiri semnificative ale Observatorului.
În această prezentare, autorii povestesc despre drumul lung și sinuos către o colaborare de succes a comunității, care a permis documentarea a aproape 500 de proiecte open source pentru domeniul geospațial. În plus, vor fi evidențiate perspectivele pentru Observatorul FOSS4G în anii ce urmează.

Observatorul poate fi accesat la https://www.oss4geo.org/.

Date deschise înseamnă conținut oferit în mod gratuit sub o licență de date deschisă, sub legislație de date deschise sau licență creative commons. Vom puncta câteva din principile care ar trebui sa ghideze astfel de achiziții cu accent pe licențele creative commons.

O scurtă prezentare a ce presupune un cub de date geospațial și o scurtă prezentare a unei inițiative naționale privind dezvoltarea infrastructurii de date, hardware și software aferentă.

În era digitalizării, utilizarea imaginilor satelitare Sentinel a devenit esențială pentru o gamă largă de aplicații, inclusiv în domeniul meteorologiei. Prezentarea descrie procesul de implementare a unei soluții inovatoare de sincronizare și transformare a datelor Sentinel pentru o Administrația Națională de Meteorologie din România. Soluția propusă automatizează fluxurile de lucru pentru descărcarea, transformarea și publicarea datelor satelitare, utilizând componente open-source precum GDAL, GeoServer, MapStore și ESA SNAP. Accentul este pus pe transformarea datelor brute în produse standardizate, ce pot fi utilizate ulterior în aplicații meteorologice, evidențiind provocările întâlnite, precum volumele mari de date și cerințele de interoperabilitate.

Prezentarea iși propune o trecere în revistă a celui mai ambițios program de Observarea a Pământului din istorie. Va fi scos în evidență modul în care datele și produsele rezultate în cadrul Programului Copernicus pot adresa directivele Europene ce au ca scop protecția mediului. În cazul de față, se va pune accent pe Directiva Europeană 1203/2024 adoptată la 11 aprilie 2024, ce are scopul de a "remedia deficiențele în ceea ce privește eficacitatea dreptului penal în materie de mediu, noua directivă stabilește norme minime în ceea ce privește definirea infracțiunilor și a sancțiunilor pentru a proteja mediul într-un mod mai eficace, precum și măsuri de prevenire și combatere a infracțiunilor împotriva mediului."
Finalul prezentării va aduce în atenția publicului o serie de exemple ce au scopul de a evidenția oportunitățile pe care datele de Obserervare a Pămânului le oferă pentru a evalua activitățile potențial ilegale.

Autori: Valentina-Mariana Mănoiu, Bogdan Olariu, Mihnea-Ștefan Costache, Miruna-Amalia Nica
Acest studiu își propune să prezinte impactul agresiunii ruse împotriva Ucrainei asupra poluării și calității apei, analizând informațiile prezentate în 62 de articole științifice relevante ale Web of Science. Lucrările au fost selectate folosind câteva cuvinte cheie esențiale precum: calitatea apei, poluarea apei, Rusia, Ucraina, agresiune, război, GIS, teledetecție, imagini satelitare. Lucrarea se concentrează pe aspectele privind calitatea și poluarea apei evidențiate în articole, dovedite atât prin analiza probelor de apă, dar și prin tehnici GIS și teledetecție utilizate pentru a reliefa poluarea apei cauzată de conflictul armat.
Pentru acest review au fost selectate patru fronturi de război, cu consecințe dramatice atât asupra populației regiunilor respective, cât și asupra mediului, implicit asupra corpurilor de apă: frontul de la Harkov, cel de la Zaporojie, frontul de la Mariupol și cel de la Herson- Mykolaiv.
Principalele elemente ale calității și poluării apei asupra cărora se concentrează acest studiu, și care au fost analizate prin probe de apă, GIS și imagini satelitare sunt: metalele grele, amoniacul, acidul azotic, hidrocarburile, substanțele explozive, minele marine, substanțele organice, navele scufundate, distrugerea barajelor și a infrastructurilor destinate alimentării cu apă a populației, dar și a epurării acesteia.
În general, toate elementele principale ale poluării apei cauzate de războiul prădător al Rusiei împotriva Ucrainei pot fi dovedite fie prin analiza apei, fie prin tehnici GIS și teledetecție. Imaginile satelitare reprezintă un instrument util pentru evidențierea eutrofizării la scară largă, cauzată pe de-o parte de scurgerile netratate, rezultate din bombardarea și distrugerea stațiilor de epurare, iar pe de altă parte de inundarea gropilor de gunoi, terenurilor agricole, fermelor zootehnice etc., cauzate de distrugerea barajelor.

În această prezentare ne propunem să amintim câteva aspecte legate de reprezentarea cartografică a realităților electorale din spațiul românesc în perioada de după 1989. Prin spațiul românesc înțelegem acel teritoriu care, fie și pentru o perioadă scurtă de timp (câteva luni și/sau câțiva ani) a făcut parte din statul român. Decupajul administrativ utilizat este unul convențional, atemporal, atât la nivel județean (cuprinzând județele interbelice), cât și la nivel local (utilizând decupajul comunal actual). Informațiile electorale inventariate și prelucrate se referă atât la alegerile legislative, cât și la cele locale. Pentru comparabilitatea datelor, acestea au fost prelucrate la nivel de „cincinale electorale”, ținând cont de faptul că scrutinurile se desfășoară, de regulă, la date diferite, de la țară la țară. De asemenea, ținând cont de faptul că partidele politice naționale sunt, de asemenea, diferite, rezultatele lor electorale au fost agregate pe familii politice, de la extrema stângă, până la extrema dreaptă.
Metodele de cartografiere sunt legate fie de folosirea plajelor de culori (pentru reprezentarea valorilor procentuale sau a celor care folosesc coeficienții de distribuție spațială), fie de analiza multivariată (în cazul căreia am aplicat fie clasificarea ierarhică ascendentă, fie o combinație între aceasta și analiza în componente principale). Chiar dacă o parte din date lipsesc (pentru alegerile locale din părți ale spațiului românesc aparținând azi Bulgariei, Ucrainei și/sau Ungariei, sau pentru partea transnistreană a R. Moldova) sau au fost estimate (unele din datele sociale, demografice și/sau economice), am încercat să definim care ar fi (fost) profilul alegătorilor din spațiul românesc, cu ajutorul matricilor cu coeficienții de corelație, obținute cu ajutorul analizei în componente principale.

Transparenta apei reprezinta un indicator de ordin primar uilizat pentru a evalua calitatea ecosistemelor marine si lacustre. In ciuda naturii sale non-obiective, adancimea Secchi (m) reprezinta una dintre cele mai des utilizate metode de estimare a transparentei apelor. In acest studiu este analizata variabilitatea spatiala si temporala a adancimii Secchi in nord-vestul Marii Negre pe baza datelor MODIS Aqua (2003-2019).

Apariția dispozitivelor mobile fără pilot, inclusiv drone și vehicule subacvatice autonome (AUV), a revoluționat metodologia de documentare geografică a corpurilor de apă mici de pe continente. În ultimii cinci ani, aceste tehnologii au demonstrat un potențial semnificativ în îmbunătățirea colectării de date, cartografierii și monitorizării ecosistemelor acvatice. Acest rezumat sintetizează progresele recente în aplicațiile dispozitivelor mobile fără pilot în documentația geografică a corpurilor de apă mici, concentrându-se pe patru domenii esențiale: inovații tehnologice, acuratețea și eficiența datelor, monitorizarea ecologică și implicațiile viitoare pentru cercetare și politică.

Progresele tehnologice în dispozitivele mobile fără pilot au fost esențiale în implementarea lor pentru documentația geografică. Dronele echipate cu camere de înaltă rezoluție și senzori LiDAR facilitează sondajele aeriene care captează date topografice și hidrologice detaliate ale corpurilor de apă mici. În mod similar, AUV-urile pot naviga în medii subacvatice complexe, utilizând sisteme sonare și imagini pentru a colecta date cantitative și calitative. Integrarea software-ului Sistemului de Informații Geografice (GIS) cu aceste dispozitive permite cercetătorilor să vizualizeze și să analizeze în mod eficient modelele spațiale și schimbările în dinamica corpului de apă.

“Satellite images are not only witnesses of change but also a powerful tool to generate interest and educate people about the processes that form and change our planet and its climate.” scria într-una dintre postările sale Pierre Markuse, expert în teletecție și blogger pentru diverse pagini de social media.

În acest sens, ne propunem să prezentăm platforma Copernicus Browser – o platformă online care oferă acces liber la o serie de imagini satelitare și seturi de date obținute prin programul Copernicus (programul de observare a Pământului al Uniunii Europene). Copernicus Browser este compus din numeroase funcționalități, astfel utilizatorul poate căuta, vizualiza și descărca imagini satelitare, poate compara 2 sau mai multe imagini, ale aceluiași loc, dar preluate în momente diferite, poate realiza animații și analize statistice. Interfața user-friendly il face să fie un instrument atractiv atât pentru experții sau specialiștii din domeniul geospațial, cât și pentru cei mai puțin familiarizați cu acest domeniu. Mai mult, poate fi integrat și utilizat cu succes în procesul de predare-învățare al elevilor sau studenților.

Seminarul va prezenta o serie de tips and tricks pentru utilizarea QGIS într-un mod mai eficient și creativ. Participanții vor învăța cum să navigheze fără stres și să își îmbunătățească fluxul de lucru. Unele dintre lucrurile pe care le vor învăța în cadrul seminarului includ navigarea rapidă și eficientă prin interfață, trucuri utile pentru crearea unor hărți impresionante și utilizarea celor mai importante funcții și plugin-uri pentru proiectele lor.

În acestui exercițiu practic vor fi prezentate metodele complexe prin care pot fi produse în mod automat produsele cartografice finale.

Aceasta este întâlnirea informală a seminarului geo-spatial.org unde vă invităm să ne cunoaștem mai bine și să continuăm discuțiile începute în pauzele de cafea.

Obţinerea datelor din imagini satelitare gratuite a devenit o practică valoroasă astăzi, mai ales în aplicaţiile geografice. De la areale naturale incendiate, la râuri poluate sau zone defrişate, se pot descoperi rapid schimbări importante în mediu, utilizând uneltele relativ simple ale softwarelui. Acest curs practic sintetic îşi propune prezentarea succintă a unor tehnici de teledetecţie pentru a descărca, evalua şi extrage informaţii valoroase din imagini satelitare provenite de la sateliţii Landsat 8-9 sau Sentinel 2 utilizând softul QGIS. La finalul cursului practic veţi fi capabili să realizaţi o interpretare de bază a unei imagini satelitare, atât în culori naturale, cât şi în fals-color şi să obţineţi o clasificare supervizată pe baza ei, care poate fi folosită ulterior în variate aplicaţii GIS, ca strat de acoperirea terenurilor. Astfel de date obţinute rapid şi cu precizie ridicată îşi pot găsi aplicabilitate în varii domenii şi situaţii, de la cercetare şi sectorul de producţie, la cartarea efectelor războaielor şi a situaţiilor de urgenţă.

În cadrul acestui seminar practic ne vom îndrepta atenția asupra unor metode introductive de manipulare și procesare a informațiilor geospatiale folosind limbajul de programare R. Ne vom concentra pe imagini satelitare (date de tip raster).
Participarea la seminar nu este condiționată de deținerea unor cunoștințe anterioare cu privire la utilizarea limbajului R.

În acest seminar se va arăta cum se publică datele în web folosind platforma QGIS. Se va pune accent pe soluția G3W-Suite (QGIS Desktop, QGIS Server, Django).