Seminarele geo-spatial.org: Cluj 2026

Deschiderea oficială a celei de a 46-a ediție a seminarului "Soluții libere open source pentru prelucrarea și reprezentarea datelor geospațiale.

Anul acesta Timișoara găzduiește FOSS4G Europe 2026, un eveniment plin de prezentări interesante, ateliere provocatoare și multe oportunități de „networking”.

După aproape două decenii de existență, geo-spatial.org trece printr-o transformare importantă, adaptându-se din mers la nevoile actuale ale comunității geospațiale. În primul rând, situl web a fost reconstruit de la zero, pe baza framework-ului Docusaurus, cu suport pentru actualizare colaborativă prin git (GitHub), facilitând implicarea directă a comunității în menținerea și extinderea conținutului.

Datele disponibile sunt publicate printr-un catalog interoperabil (bazat pe GeoNetwork), legat de servicii OGC (WMS, WFS, WCS, precum și noua generație OGC-API) furnizate prin GeoServer, dar și în formate moderne optimizate pentru acces direct în cloud (COG, Zarr, GeoParquet). Obiectivul este de a susține reutilizarea reală a acestor date în aplicații, cercetare și educație. Am lucrat mult și la documentare riguroasă și deschisă a datelor, a proceselor prin care au fost obținute, a mijloacelor de accesare și a modalităților de reutilizare.

Comunicarea de față va include o prezentare a noii arhitecturi, a rațiunilor din spatele schimbării și a modului în care noul geo-spatial.org își propune să-și mențină statutul de punct de referință pentru comunitatea geospațială din România și nu numai. Este, în esență, un nou început — unul care reflectă maturitatea ecosistemului open source/open data/open knowledge/open standards și potențialul colaborării deschise.

Cum stă primăria din orașul tău la capitolul digitalizare? Are o strategie specifică, adoptată prin hotărâre de consiliu local și monitorizată periodic - adică un plan care să asigure coerența politicilor de digitalizare și eficiența cheltuielilor aferente? Are implementate servicii publice electronice - și în ce măsură constituie ele un ecosistem digital demn de anii 2020? Are o înzestrare hardware & software mulțumitoare la dispoziția funcționarilor săi?

În fapt, toate întrebările de mai sus pot fi reduse la una singură: cum cheltuie primăria ta banii publici - și cu ce rezultate - atunci când se digitalizează?

Când statul vorbește de digitalizare se uită exclusiv la sistemele centrale, la proiectele mari uitând că prima interacțiune a cetățeanului cu statul are loc la primărie. Și nu doar prima, ci și a doua, a treia.

HARTA DIGITALIZĂRII PRIMĂRIILOR este un instrument interactiv care arată cum stau la capitolul digitalizare primăriile de orașe și municipii din România. După investiții publice recente de aproape 300 de milioane de euro, primăriile urbane reușesc să obțină un scor de 4.57 (din 10). E o stare a digitalizării sinonimă cu repetenția. Cum am ajuns aici? Și, mai important, ce e e făcut?

Prima întâlnire cu AI a fost personală, iubirea instantanee, dar cum îl aduci acasă, în organizația unde lucrezi? Vor fi prezentate principalele constrângeri, milestone-uri și tactici de change management.

Transparenta.eu a pornit într-un hackathon ca un instrument pentru jurnaliști care vor să analizeze date publice. Între timp, proiectul a început să adune tot mai multe surse: execuții bugetare, angajamente, date INS, PNRR și informații extrase de pe site-urile primăriilor. În această prezentare mă voi concentra pe modulul de hărți: cum pot fi afișate, combinate și distribuite aceste date la nivel de UAT, astfel încât harta să devină un laborator civic de analiză. Voi discuta și cum comunitatea geospațială poate contribui cu surse, metodologii și date deschise pentru studii mai avansate, inclusiv despre conectivitatea dintre primării și posibile analize privind reorganizarea administrativ-teritorială.

O reflecție asupra modului în care orașul este trăit diferit de femei și bărbați și asupra felului în care aceste diferențe ajung -sau nu - pe hartă. Pornind de la GIS participativ, GeoChicas și proiectul pilot PinSity din Cluj-Napoca, tema pune în discuție cine produce datele spațiale, ce experiențe urbane rămân invizibile și cum pot fi construite hărți mai incluzive și mai sensibile la siguranța cotidiană.

Ecosistemul software geospațial open source a continuat să evolueze semnificativ în ultimul an, consolidându-se în jurul unor inițiative majore și al integrării accelerate cu tehnologii cloud-native, inteligență artificială și standarde deschise. Această comunicare (permamentă de acum în programul evenimentului nostru) oferă o trecere în revistă a celor mai importante dezvoltări din 2025–2026, punând accent pe proiecte-cheie precum QGIS, GRASS GIS, GDAL, PostGIS, GeoServer, MapServer, STAC, OpenLayers, etc.

Vor fi prezentate noutățile versiunilor recente, schimbările de direcție strategică (inclusiv în zona guvernanței proiectelor) și modul în care aceste aplicații răspund cerințelor tot mai complexe din domenii precum analiza big data geospațială, lucrul cu date de tip raster și vector în formate optimizate pentru cloud (COG, Zarr, GeoParquet), interoperabilitatea serviciilor OGC API și integrarea cu fluxuri de procesare automatizate (e.g. Jupyter, Docker, serverless computing).

Cum alegem soluția software în care vom investi resurse pentru implementarea unui serviciu (non)comercial care să funcționeze în următorii 5 ani? Care sunt criteriile care ne dirijează alegerea?

Evaluarea viabilității proiectelor open source (geospațiale) a fost și este în continuare un subiect intens dezbătut la toate nivelurile considerând multiplele aspecte, de la calitatea documentării codului, la guvernanță, la mecanismele care să asigure stabilitatea financiară a proiectului. Deși nu există o formulă magică pentru aflarea unui răspuns precis și imuabil, există mecanisme testate și perfecționate de-a lungul deceniilor de către diferite organizații sau fundații Open Source aplicate tocmai pentru a răspunde la această întrebare. În cadrul acestei prezentări, autorii vor detalia mecanismele implementate de către organizații importante, precum OSGeo, Red Hat, Apache Software Foundation, R Foundation și CHAOSS (Linux Foundation) în vederea unei înțelegeri mai clare a gradului de maturitate al unui proiect open source.

Lucrarea propune o abordare cartografică a traseului Via Transilvanica, prin realizarea unor hărți tematice și grafice care evidențiază variațiile de altitudine, pantele și tipurile de acoperire a terenului. Traseul este segmentat conform etapelor propuse, permițând analiza diferențelor spațiale între sectoare. Sunt utilizate tehnici de simbolizare și clasificare pentru a evidenția zonele cu dificultate ridicată, accesibilitate diferită și caracteristici distincte ale mediului.

Arhitectura platformei combină componente consacrate ale ecosistemului geospațial liber. PostgreSQL și PostGIS sunt utilizate pentru stocarea, interogarea și analiza datelor spațiale, GeoServer asigură publicarea acestora prin servicii geospațiale standardizate, iar GeoNetwork oferă funcționalități de catalogare, documentare și descoperire a resurselor de date. Pentru descrierea și accesarea colecțiilor de date raster, seriilor temporale și produselor derivate, platforma integrează concepte și mecanisme compatibile cu STAC, facilitând organizarea și reutilizarea datelor în fluxuri analitice ulterioare.

Interfața web a sistemului este construită în jurul unor biblioteci moderne de vizualizare cartografică și analiză spațială în browser, precum MapLibre și deck.gl. Acestea permit afișarea interactivă a straturilor tematice, explorarea indicatorilor spațiali, compararea scenariilor și interogarea vizuală a rezultatelor generate de modelele climatice și de Digital Twins. Astfel, datele complexe sunt transformate în reprezentări cartografice accesibile, fără a pierde legătura cu infrastructura de date și metadate din spate.

Întreaga soluție este împachetată sub formă de containere Docker și instalată într-un mediu Kubernetes. Această abordare facilitează atât dezvoltarea iterativă a platformei, cât și adaptarea ei la infrastructuri diferite, de la medii locale de testare până la instalări cloud sau hibride.

Prezentarea propune o incursiune în arhitectura tehnică a CARMINE IDSS, cu accent pe modul în care componentele open source geospațiale pot fi integrate într-o platformă web modernă pentru ingestia, catalogarea, publicarea, analiza și vizualizarea datelor climatice și de mediu.

Anterior adoptării Directivei INSPIRE, dar și ulterior, la nivelul furnizorilor de seturi de date a existat un mod specific, nestandardizat, de generare și utilizare a seturilor de date. Acest lucru a dus la utilizarea și partajarea defectuoasă a datelor spațiale (ex. lipsa datelor spațiale de referință, deficiențele sistemelor software existente în asigurarea conformității cu normele INSPIRE, etc.). În aceste condiții, majoritatea organizațiilor MCID participante la INIS nu și-au îndeplinit obligațiile de publicare a datelor cu care MCID contribuie la INIS și sunt vizate de implementarea directivei. Scopul proiectului este realizarea infrastructurii naționale de informații spațiale, componenta CDI (INIS-CDI), conform obligațiilor de implementare a Directivei INSPIRE prevăzute în legislația națională în vigoare. Următoarele teme INSPIRE vor face obiectul proiectului: Tema II.2 Acoperirea terenurilor, Tema II.4 Geologie, Tema III.3 Soluri, Tema III.15 Caracteristici geografice oceanografice, Tema III.16 Regiuni maritime. Proiectul își propune următoarele obiective specifice măsurabile:
O1. Analiza și evaluarea datelor existente de conformitate cu specificațiile INSPIRE și cu legislația națională;
O2. Proiectarea procedurilor de transformare pentru asigurarea interoperabilității și conformității INSPIRE;
O3. Selectarea, proiectarea și specificarea celor mai adecvate sisteme hardware și software;
O4. Dezvoltarea serviciilor de transformare și publicare a datelor și metadatelor pentru temele responsabilitate MCID;
O5. Validarea datelor și serviciilor conform validatorului INSPIRE.

Propunerea de programă (curriculă) de GIS se adresează elevilor de liceu (clasele a IX-a - a XII-a), dar și cadrelor didactice. Competențele și propunerile de activități de învățare ofertate de către autori, pun accentul pe dezvoltarea gândirii spațiale și crearea dinamică a unor produse GIS (hărți, schițe etc.), produse ce ulterior pot fi valorificate, distribuite în scopul promovării activităților desfășurate.

Acest seminar practic prezintă un flux complet de publicare și consum al datelor geospațiale utilizând servicii standardizate OGC și un stack open source modern bazat pe Docker, GeoServer și MapStore.

Participanții vor parcurge, pas cu pas, instalarea aplicațiilor GeoServer și MapStore în containere Docker, configurarea conexiunilor la surse de date vectoriale și raster, și publicarea acestora prin servicii standardizate (WMS, WFS, WCS). Vom demonstra modul în care aceste servicii pot fi consumate în aplicații desktop, precum QGIS, precum și în aplicații web interactive construite cu MapStore.

O componentă importantă a seminarului va fi dedicată explorării funcționalităților MapStore pentru accesarea și manipularea datelor vectoriale și raster, inclusiv gestionarea seriilor temporale. Vor fi prezentate capabilitățile de creare a dashboard-urilor tematice și a GeoStory-urilor pentru comunicarea eficientă a informației geospațiale.