Seminarele geo-spatial.org: Timișoara 2024

Mesajul de bun venit din partea Universității de Vest din Timișoara.

O scurtă prezentare a comunității românești geo-spatial.org sau ce am făcut în ultimii 15 ani. Bine ați venit!

Prezentarea oferă o radiografie sinceră a accesului la datele cu caracter geospațial în România, în anul de grație 2024, cu bune și cu rele. Analiza abordează cadrul legislativ, infrastructura tehnologică, transparența instituțională, disponibilitatea datelor pentru diferiți utilizatori și nu evită prezentarea situațiilor absurde ce limitează accesul la date. Scopul este de a promova o înțelegere mai profundă a situației actuale și de a încuraja dialogul între părțile interesate pentru îmbunătățirea accesului și gestionării acestor date.

Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a fost adoptată în 2015 și propune o viziune compună pentru pace și prosperitate, pentru societate și planetă, acum și în viitor.
Prin Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României, asumată prin HG nr. 877/2018, INS are rolul de a actualiza și monitoriza indicatorii naționali în vederea măsurării gradului de implementare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD).
Această prezentare va explora modul în care datele geospatiale libere pot fi utilizate în evaluarea progresului ODD în România.
În cadrul analizei a fost evaluat indicatorul 15.1.1 - Procentul de suprafață forestieră din totalul terenului.
Prin intermediul datelor libere sunt analizate schimbările în acoperirea forestieră din ultimele decenii și identificate trenduri, patternuri și posibile anomalii.
Această prezentare nu urmărește per-se studiul stării resurselor forestiere din România, ci pe promovarea valorii seturilor de date geospațiale deschise și a potențialului lor de a sprijini deciziile în diverse domenii.

Metode de editare a datelor spațiale, pentru realizarea unui PUG în GIS, fișier *.gpkg.

Această prezentare va arăta cum a evoluat primăria Baciu (Cluj) de când are GIS. Trecut, prezent, viitor.

În cadrul acestei prezentări se vor prezenta modalități existente de a folosi QGIS-ul/PostGIS-ul pentru crearea, folosirea și prezentarea documentațiilor de urbanism

În această prezentare, autorii vor discuta despre următoarele etape în cartografierea ecosistemului FOSS4G, ulterioare documentării a aproximativ 500 de soluții open source dedicate mediului geospatial.
Mai multe detalii, pot fi găsite la https://project.oss4geo.org/

Vă invit intr-o călătorie spațială prin intermediul imaginilor și a datelor de teledetecție libere și gratuite.

Titlul spune tot despre această prezentare: așa cum președintele[^1] nostru „benevolent” și-a exprimat experiența lui de peste decenii în domeniul geospațial, vreau să împărtășesc și eu experiența mea tehnologică, modestă, din momentul în care am avut primul contact cu domeniul geospațial până în prezent.

Vă voi povestii perspectiva mea asupra modului în care cred că a evoluat acest domeniu în ultimii ani și cum văd lucrurile pe meleagurile noastre…

Bineînțeles, totul din perspectiva unui ageamiu.

[^1]: Bineînțeles este vorba despre președintele Geo-Spațial.Org

Ghețarii de pietre situați în munții Carpați au ca particularitate ratele de dinamică foarte scăzute, de ordinul milimetrilor până la centimetri pe an. Acest lucru face ca studierea dinamici lor, pe areale întinse, să fie la limita posibilităților tehnologice și metodologice.
În cadrul acestei sesiuni vom prezenta o parte a rezultatelor din proiectele de cercetare ESA CCI+ Permafrost (www.climate.esa.int/en/projects/permafrost) și ClimaLand (https://climaland.unibuc.ro) în care am reușit măsurarea dinamicii unor ghețari de pietre din Munții Retezat folosind o combinație de metode de teledetecție radar și măsurători terestre. De asemenea vom prezenta factorii care duc la aceste rate de dinamică și vom încerca punerea în context a evoluție lor multianuale.

ROMPOS este un sistem românesc de determinare a poziției prin care se asigură poziționări precise în sistemul de referință și coordonate european ETRS89. ROMPOS se bazează pe sisteme de navigație prin satelit (GNSS – Global Navigation Satellite Systems) incluzând GPS, GLONASS, Galileo și BeiDOUBei precum și pe rețelei naționale de stații GNSS permanente (RNSGP). Prin intermediul acestui sistem se furnizează diferite tipuri de servicii, produse și informații, cum ar fi servicii de poziționare în timp real, înregistrări de la stațiile GNSS permanente, stabilitatea antenelor stațiilor GNSS permanente în timp etc.

Prezentarea se va concentra pe etapele dezvoltării primului atlas geomorfometric digital al României. Acesta include în principal clasificările internaționale existente ale formelor de relief, precum și variabilele suprafeței terenului (LSV) derivate din Modelul Digital Altimetric de Teren Copernicus, fără păduri și clădiri (FABDEM), la o rezoluție de 30m. Pe lângă fereastra mobilă standard de 3 × 3 (90 × 90 m), majoritatea LSV-urilor au fost derivate și în ferestre mobile de 11 × 11 (330 × 330 m) și 27 × 27 (810 × 810 m), care reprezintă valorile de granulație topografică specifice topografiei țării noastre. Până în prezent, atlasul conține 10 seturi de date de clasificare a formelor de relief, inclusiv geomorfonii, și 10 seturi de LSV-uri, după cum urmează: Pantă, Expoziție, Sin (Esticitate), Cos (Nordicitate), Convexitatea în profil, Convexitatea în plan, Curbura Longitudinală, Curbura în Secțiune Transversală, Convexitatea Minimă în Profil și Modelul Umbririi Multidirecționale a Terenului. Datele sunt disponibile open-source atât pentru vizualizări interactive pe platforma ArcGIS Online, cât și pentru descărcare pe platforma Google Drive.

Imaginile satelitare Sentinel-2 sunt utilizate pentru o varietate mare de aplicații, inclusiv în monitorizarea dezastrelor naturale, oferind informații critice pentru gestionarea inundațiilor, incendiilor, cutremurelor și a altor situații de urgență. Mai exact, pot fi oferite rapid informații despre nivelul daunelor, amploarea și impactul evenimentului.

În cadrul seminarului va fi prezentat un flux de lucru cartografic în monitorizarea unor evenimente de tipul inundațiilor și/sau incendiilor. Participanții vor învăța să descarce imagini satelitare Sentine-2 folosind platforma EO Browser, să prelucreze și să proceseze diverse date geospațiale în programul QGIS - cu scopul cartografierii efectelor produse de unul dintre evenimentele menționate mai sus, să creeze un raport preliminar și un produs cartografic.

Aceasta este întâlnirea informală a seminarului geo-spatial.org unde vă invităm să ne cunoaștem mai bine și să continuăm discuțiile începute la pauzele de cafea.